Secretul Marelui Cristal din Atlantida
Există unele zone planetare care sunt porţi de vibraţii benefice, cu alte lumi astrale. Pe acolo intră şi ies convoaiele de nave extraterestre menite să ajute omenirea în situaţia aceasta în care se află. O porţiune de pe suprafaţa Oceanului Atlantic, care este cunoscută ca fiind Triunghiul Bermudelor. Este o enigmă totală şi nu se găsesc prea multe dovezi despre ea în istorie.
După cum se pare, multe întâmplări inexplicabile şi dispariţii au avut loc în această zonă particulară. Nici o explicaţie raţională nu a satisfăcut cerinţele oamenilor de ştiinţă. Asta pentru a se justifica în întregime întâmplările misterioase care au avut loc în Triunghiul Bermudelor. Aceste întâmplări, s-au petrecut de-a lungul multor sute si sute de ani.
Enigma Marelui Cristal Păstrător al Timpului
Edgar Cayce, în 1932, spunea în „citirile” sale că: „Poziţia continentului Atlantida era între Golful Mexic, pe o parte, şi Marea Mediterană, pe cealaltă parte. Dovezi ale acestei civilizaţii dispărute, se pot găsi în Pirinei şi Maroc, British Honduras, Yucatan și America. Acolo sunt nişte porţiuni mai înalte, ce trebuie să fi fost odată, o Zonă a acestui mare continent.
Indiile Britanice de Vest, sau Bahamas, sunt porţiuni ale aceluiaşi continent, ce pot fi văzute în prezent. Dacă prospectarea geologică ar putea fi făcută în aceste locuri în special, sau mai ales în vecinătatea Golfului Stream și în Bimimi, acestea ar putea fi încă determinate.” Este posibil, şi în multe cazuri înclinăm să credem ceea ce a spus Edgar Cayce. În mare vorbind, Atlantida a fost situată pe unde spunea el.
Cristalele erau așezate în serii de trei
Atunci când Atlantida a fost distrusă, s-a scufundat în adâncul oceanului. În timp ce templele ruinate găzduiesc în prezent jocul diverselor creaturi subacvatice, marile cristale de foc atlante, care furnizau cândva imensa putere şi energie din Atlantida, încă există. Acestea, încă emit raze puternice de energie în Univers. Din nefericire, atunci când s-a produs dezastrul, câteva din cristalele de foc au fost parţial distruse.
Din asta rezultă, că ele sunt capabile în prezent, să proiecteze energia razelor lor numai la întâmplare. Ni se spune că fiecare cristal ar fi avut cel puţin 6 m înălţime şi cîțiva în lăţime. În Atlantida, aceste cristale erau aşezate în serii de câte trei. În acest fel, se produce un vortex de energii cosmice de mare putere! Din când în când, câmpul de forţă emis de aceste cristale atlanteene, „defecte”, devine foarte puternic. Se întâmplă acest lucru, ca urmare a unor inducţii „inteligente”.
Orice avion sau navă ce cade sub influenţa lor, se dezintegrează şi se transformă în energie pură, sau este transmutat şi teleportat într-o altă dimensiune. De aici provin inexplicabilele şi misterioasele dispariţii, pentru care a fost blamată suprafaţa oceanului, cunoscută ca fiind Triunghiul Bermudelor.
Cristalele de foc ale atlanților
Nişte cercetători au avansat teoria că multe dintre avioanele şi navele care au fost pierdute şi au dispărut în raza Triunghiului Bermudelor, au fost transportate printr-un fel de „Gaură Neagră” sau pânză atemporală, şi teleportate într-o dimensiune atemporală. Acei indivizi care au fost la bordul avioanelor și navelor cu care au dispărut, „teoretic şi în principiu” s-au întors în lumea spirituală.
În câteva rare ocazii, au fost raportate nave care s-ar fi întors. Membrii echipajului lăsând impresia că ar fi nebuni, incoerenţi şi murmurând povestiri furioase. Acestea s-au întâmplat deoarece există anumite intervale de timp, când câmpul de forţă proiectat de cristale, nu este suficient de puternic pentru a produce dezintegrarea totală. În schimb, creează dezorientare mentală si chiar demenţă.
Cristalul Păstrător al Timpului este sigilat ermetic, codificat mistic
Peste dezastrele cristalelor de foc atlanteene, Cristalul Păstrător al Timpului, încă stă de pază în ruinele templului atlant al vindecării. Marele Cristal Păstrător al Timpului, nu-şi proiectează energiile în acelaşi fel ca cristalele de foc. Asta pentru că este sigilat ermetic, adică este codificat mistic. Păstrătorul Timpului aşteaptă răbdător timpul, când, din nou, va juca rolul său important în evoluţia lumii.
Sfera de cristal
A fost sursă pentru o mare varietate de întâmplări misterioase şi paranormale. Oamenii au simţit o briză sau adiere aproape de ei, sau amândouă. Mai exact, căldură şi frig, înconjurându-i la distanţe variate. Alţi martori au observat fantome de lumină. Au auzit voci sau au simţit senzaţii stranii şi furnicături ce îi înconjurau.
Căci, este şi firesc să se petreacă asemenea fenomene în preajma unui cristal activ. Mai ales a unei sfere, codată/codificată să vibreze în raport cu altă dimensiune. Acul busolei, când este plasat lângă sfera de cristal, se învârte în sensul invers acelor de ceasornic. După aceea începe să se învârtă în sens contrar, dacă este mutat doar câţiva centimetri.
Au avut loc vindecări miraculoase
Metalele se magnetizează temporar când vin în contact cu sfera. Nu există nici un exemplu de caz, în care vindecarea să nu fi avut loc, chiar și dacă sfera a fost doar atinsă. În 1970, Dr. Ray Brown, un practicant fitoterapeut din Mesa, Arizona, s-a dus să facă scufundări cu nişte prieteni lângă Insula Bari, în Bahamas. Se întâmpla aproape de o zonă numită Limba Oceanului. S-a speriat când a ajuns întâmplător lângă forma stranie a unei piramide ce se contura într-o lumină verde-albăstruie.
Intrarea din Piramidă
Brown a fost surprins cât de netedă şi lucioasă era suprafaţa de piatră a întregii structuri. Îmbinările dintre blocurile individuale, aproape de nedesluşit. Înotând în jurul cupolei, pe care o credea a fi din lapis lazzuli, a descoperit o intrare şi a decis să-i exploreze interiorul. Trecând printr-un culoar îngust, Brown a ajuns în final într-o cameră mică, dreptunghiulară cu tavan piramidal.
A fost total uimit că această cameră nu avea alge şi nici corali crescuţi pe zidurile interioare. Erau complet curate. În plus, deşi nu avea nicio lanternă, a putut să vadă tot ce era în încăpere fară efort. Încăperea era bine luminată, dar nu de la o sursă care să fie vizibilă. Atenţia lui Brown a fost atrasă de o tijă metalică dură, de 8 cm în diametru. Era suspendată între vârful camerei şi o piatră preţioasă roşie cu multe faţete, ascuţită spre vârf.
Au fost găsite urmele unor energii colosale
Direct sub această vergea şi piatră preţioasă, poziţionată în mijlocul camerei, era aşezată o piatră sculptată. Aceasta era placată cu pietre preţioase pe care erau înscrisuri metalice retuşate cu bronz colorat. Pe această placare, acolo unde se împerechează forţa vieţii în sculptură, mâinile, de culoarea bronzului, apar înnegrite şi arse, ca şi cum ar fi fost expuse la o căldură colosală.
Ţinută în mâini, patru picioare mai jos de limita de sus a vârfului pietrei preţioase, se afla o sferă de cristal. Aceasta are un diametru de 10 cm. Brown a încercat să desprindă vergeaua şi piatra roşie, dar nu a reuşit. Întorcându-se spre sfera de cristal, a constatat, spre uimirea sa, că aceasta s-a desprins uşor din mâinile de bronz ce o susţineau. Cu sfera de cristal în mâna dreaptă, a plecat din piramidă. A făcut cale întoarsă.
Să nu te mai întorci niciodată
În timp ce se îndepărta, Brown a simţit o prezenţă nevăzută şi a auzit o voce ce i-a spus: „never return”. În traducere, să nu te mai întorci niciodată! De frică să nu-i fie confiscat trofeul de Guvernul American, nu a povestit nimănui întâmplarea cu strania sferă de cristal şi nici despre experienţa sa, până în 1975, când a expus-o pentru prima dată, la un seminar psihologic din Pheonix.
De atunci, sfera de cristal a mai avut doar câteva apariţii publice. Cu fiecare ocazie, oamenii care au văzut-o, au avut experienţe stranii. Fenomenele fiind asociate cu sfera de cristal. În adâncul formei de cristal, priveşti spre trei imagini piramidale, una în faţa alteia, în mărime descrescătoare. Unii oameni, care intră într-o meditaţie profundă asupra conştiinţei, sunt capabili să discearnă 4 piramide în prim-planul celorlalte trei.
Sfera de cristal, a aparținut lui Toth
Elizabeth Bacon, un psiholog din New York, a afirmat în timpul transei, că: „Sfera de cristal a aparţinut odată lui Toth, zeul egiptean, ce este responsabil pentru îngroparea locului secret al cunoştinţelor de la Giza, lângă cele trei mari piramide.” Poate că poziţia celor trei imagini piramidale din sfera de cristal, deţine mult râvnita cheie pentru a găsi o a patra, încă negăsită, piramidă subterană, ce ne va conduce spre sala înregistrărilor. Cine stie!
Privind la sferă din alt unghi, imaginile interne se descompun în mii de linii micuţe. Brown considera că acestea dovedesc electricitatea în natură, precum nişte forme de circuit microscopic. Din alt unghi, şi în condiţii speciale, mulţi oameni pot vedea un mare ochi uman privind fix şi calm spre ei. Acest ochi a fost fotografiat.
Speculaţii
Noi putem specula doar, de ce a fost creată sfera de cristal și care este rolul ei jucat în piramida subacvatică descoperită de Ray Brown! Dacă aşa cum bănuim, această suprafaţă a apei a făcut parte din continentul Atlantidei, atunci ce alte comori îngropate îi mai aşteaptă pe viitorii scafandri? Posibilităţile sunt nesfârsite. Cercetările seismografice, făcute în Oceanul Atlantic, au arătat că sunt multe deviaţii şi contururi inexplicabile pe fundul oceanului.
Piramida atrage, acumulează și radiază energie cosmică
La această dată, nici o explorare serioasă nu poate promite să găsească, cu exactitate, ceea ce este dorit a fi găsit pe fundul oceanului. Probabil că Piramida lui Brown din Bahamas era o parte din Atlantida. Se sugerează faptul că această piramidă scufundată, atrage, acumulează, şi chiar generează forme ale energiei cosmice. Tija suspendată are rolul de a conduce energiile acumulate în cupolă.
Faţetele cristalului roşu de la capătul ei, aveau rolul de a concentra şi proiecta energiile spre sfera de cristal aflată sub el. Mâinile înnegrite şi arse, ne arată dovezile transferului de energii. Probabil, eliberarea amplificată a acestor energii. În timp ce sfera de cristal, acţiona ca un imens acumulator, dar și ca instrument de control al acestor energii.
Atlanții cei buni și atlanții cei răi
În 1933, Edgar Cayce sugera în două înregistrări, că atlanţii deţineau nişte forme speciale ale energiei atomice. Erau niște forţe radioactive, necunoscute omenirii astăzi. „Prin aceeaşi formă de foc, corpurile indivizilor erau regenerate prin ardere sau prin aplicarea razelor de la cristal.
Corpul deci, era adesea reîntinerit şi reţinut în aceste ţinuturi. Asta s-a întâmplat până când, preoţii s-au divizat. Unii au rămas fideli legii lui Unu, iar ceilalţi s-au alăturat lui Belial sau Baal, pentru bogăţii, putere şi distrugerea finală a acestui tărâm.
Poziționarea cristalelor
La început, cristalele nu au fost folosite cu intenţie şi nici cu scop distructiv. Doar mai târziu au fost folosite pentru ascensiune şi pentru puterea în sine. Erau folosite de către unii preoţi dornici de preamărire. Unul dintre Cristale, se pare că era ca un cilindru cu cupolă şi o parte a templului poate fi sub nisipul şi algele mării. Adică, lângă ceea ce este cunoscut ca Bimini, pe coasta Floridei.
Al doilea, în scrierile din templele Egiptului. Acolo unde entitatea a acţionat în scopul de a conserva înregistrările care veneau de unde au fost păstrate. Totul se făcea prin transfer informaţional-energetic. Al treilea, conţine înregistrările ce au fost duse unde este acum Yucatanul, în America. Acolo unde, cristalul despre care se ştie atât de puţin, a fost descoperit acum.” (20 decembrie 1933).
Între timp, cristalele de foc atlante, avariate, vor continua să afecteze, din când în când, avioanele si navele care trec prin zona numită Triunghiul Bermudelor şi enigma rămâne în continuare neelucidată.
Aveți mai jos o prezentare a capacităților cristalului de cuarț de stâncă:
Interesant articolul!