Pentagrama și Pentaclu
Pentagrama sigilează corpul fizic şi pe cele energetice împotriva oricarei agresiuni de natură malefică. În același timp va permite accesul direct către Cerul Întrupării. Odată cu acest fenomen se va putea observa mărirea forţei energetice de emisie şi recepţie. Se vor dezvolta capacităţi PSI în acord cu puterea şi misiunea Spiritului întrupat. De asemenea se vor deschide căi de comunicare în astral, cu entităţi de Lumină: Ghizi Spirituali, Arhangheli, Îngeri Păzitori.
Sensul pentagramei în perioada cuneiformă
(cca. 2600 î.Hr.) pare a fi fost un Pătrar Ceresc. Prin translatarea pentagramei din planul bidimensional în cel tridimensional, se obţine o structură piramidală. Aceasta având aceleaşi semnificaţii şi proprietăţi cu ale pentagramei iniţiale, dar cu capabilităţi energetice (orgonice) mărite în dimensiunea 3D. Acest principiu a stat la baza construirii piramidelor şi acest principiu funcţionează şi astăzi.
CE – reprezintă atât centrul de greutate cât şi centrul energetic sau punctul de echilibru al celor cinci elemente. În acest centru concentrația energetică este maximă.
Pentagrama împuternicește OMUL
...şi îi confirmă puterea peste tot ceea ce este. Este o forţă şi nu trebuie subestimată. Pentagrama functionează ca şi scut de protecţie şi mecanism declanşator de evoluţie spirituală, Evoluția spirituală se realizează pentru orice spirit, cu acceptul Divinităţii. Pentagrama şi Hexagrama au fost folosite pentru protecţie în Grecia antică (secolul V î.Hr.). În Babylon, stele cu 5, 6, şi 7 colţuri erau folosite toate. Pentagrama îşi face apariţia în cele mai timpurii scrieri din Mesopotamia (scrieri pictografice precuneiforme), cca. 3000 î.Hr.
Pentagrama și calendarul
În afara relaţiilor matematice deosebite dintre segmentele laturilor, unghiul era foarte important în geometria astronomică veche. Calendarul sumerian, moştenit de babilonieni, se baza pe cele 360 de grade ale cercului zodiacal. La fel ca şi în Egipt, calendarul sumerian accepta 12 luni, conform ciclului lunar. Se mai adăuga o a treisprezecea lună pentru a compensa diferenţele de calcul. Deşi populaţia nu cunoştea noţiunea de săptămână, exista tradiţia săptămânii de cinci zile din calendarul babilonian. Săptămâna, era folosită mai mult în astrologie de către preoţi.
Cei 72 de Îngeri
Practic, împărţind cercul zodiacal în 5, se obţineau 72 de grade (72 de îngeri ai luminii şi 72 de îngeri ai întunericului). Există 72 de săptămâni de acest tip, de cinci zile, pe care caldeenii le-au adaptat kabbalei de mai târziu. Împărţind cercul în sectoare de 72 de grade, obţinem câte cinci puncte. Acestea pot fi unite prin cinci linii. Este cea mai simplă metodă de construcţie a pentagramei. Pentagrama are câte cinci triunghiuri constitutive, fiecare având câte două unghiuri de 72 de grade la bază şi unul de 36 la vârf.
Numerele de alternanță și conexiune 3,6 și 9 descoperite și de Nikola Tesla
Se poate observa aici importanţa numerelor de alternanţă şi conexiune 3, 6 şi 9 unde 72=7+2=9 şi 36=3+6=9. Este uşor de văzut de ce tocmai pentagrama ar întrupa noţiunea de unghi în Mesopotamia. Asta datorită faptului că cele mai sacre numere ale calendarului solar sunt cuprinse în ea.
În Sumer, pentagrama era şi un simbol al puterii imperiale, în special al regelui oraşului Stat Ur. Este de înţeles de ce, mult mai târziu, misticii asociază pentagrama cu lumina în Sumeria antică. Asocierea se face prin apropierea numelui UR cu ebraicul Or (Lumină).
Pentagrama, simbol de temelie
Era folosit între altele şi ca semn al oraşului, ceea ce azi am numi stema municipală. Anticii erau uimiţi de faptul că planeta Venus descria o dată la 4 ani o pentagramă perfectă. Datorită acestui ciclu, grecii au fixat olimpiadele o dată la 4 ani. Simbolul oficial al acestora era chiar pentagrama.
Adepţii lui Pitagora considera pentagrama o perfecţiune a matematicii. La baza conceperii unor impunatoare clădiri a stat proporţia care caracterizeaza o pentagramă. Mai mult decât atât, se consideră că pentagrama a reprezentat modelul după care întregul Univers a fost conceput.
Cele cinci elemente incluse în Pentagramă
După Pitagora, cele cinci colţuri ale pentagramei reprezintă cele cinci elemente: pământul, apa, focul, aerul şi spiritul. Spiritul este identificat cu capul din omul aşezat în stea şi apoi în cerc. Asta pentru că spiritul este cel care conduce celelalte elemente ale pentagramei. De-a lungul timpului, pentagrama a devenit simbol al cunoaşterii, al sănătăţii şi al înţelepciunii. El a fost preluat din geometria pitagoreică. Pentru Pitagora, pentagonul păstrează acea forţă creatoare în interiorul său. Este vorba de forţa centrală, care deschide poarta secretelor timpului infinit.
Pentagrama în Feng-Shui
În cultura antică chineză, steaua în cinci colţuri reprezintă cele cinci elemente folosite în feng shui şi în medicină. Egiptenii purtau pandantive pe care erau inscripţionate pentagrame, ca simbol al bogăţiei şi al sănătăţii. Creştinii folosesc şi ei pentagrama, însă pentru aceştia ea simbolizează cele cinci simţuri.
În Evul Mediu se considera că cele cinci linii reprezentau rănile lui Iisus Hristos. Pe lângă acestea, pentagramei i-au fost atribuite conotaţii magico-protective, în sensul că cei care purtau o pentagramă erau păziţi de forţele răului. Primii creştini au folosit pentagrama ca emblemă, crezând că este reprezentarea Cristului, iar mai târziu pentaclul a devenit foarte important pentru multe doctrine esoterice medievale şi renascentiste care credeau în sistemele alchimiei Kabbalei şi Ceremonialului Magic.
Aveți mai jos câteva modele de Pandantiv Pentagrama
Pentagrama folosită în magie
Magicieni, care practicau ritualurile, precum grecii, foloseau pentagrama ca un microcosmos al corpului uman. Practica Ritualului Magic a fost folosită pentru a crea o situaţie de apropiere de Dumnezeu prin folosirea simbolurilor şi a ritualurilor. Dar între pentagramă şi Creştinism au fost multe conexiuni înainte de cruce. Pentagrama era doar o emblemă preferată, folosită pentru bijuterii şi amulete.
În Cabbala medievală, această pentagramă simbolizează coborârea lui Iisus pe pământul plin de păcătoşi. În mitologie, are multe conotaţii interesante. Acest semn a fost găsit în oraşul Uruk din Mesopotamia în secolul IV, î.Hr. Aceasta semnificând corp divin sau perfecţiunea umană, iar egiptenii îl foloseau ca talisman pentru sănătate.
Pentagrama simbolizează și rănile lui Hristos
Ea era asociată celor cinci răni ale Christului şi pentru că putea fi trasată dintr-o singură mişcare a peniţei. Această mișcare se făcea cu Alfa şi Omega ca unul. Pentagrama a fost de asemenea expresia secretelor gnostice care aveau ascunse şi alte istorisiri creştine. Adopţia pentaclului ca simbol satanic este relativ recentă, inscripţiile sale fiind reprezentarea Magiei Negre. Simbolizează triumful materiei şi dorinţele individuale peste dogmele religioase, atunci cand este inversată.
Pentagrama, unul dintre cele mai puternice simboluri
Pentagrama este unul dintre cele mai puternice şi persistente simboluri magice din istoria omenirii. Pentagrama fiind importantă pentru multe dintre culturile străvechi. De la cea maiaşă din America Latină, la cea indiană, chineză, egipteană și europeană. Au fost găsite inscripţionate pe zidurile peşterilor neolitice şi în desenele babiloniene. Este marcat simbolul planetei Venus, în mişcarea sa, considerat de fapt, simbolul secret al zeiţei Ishtar. Scripturile, în special ebraice, sunt abundente în referinţe la pentagrame. În textele sumeriene pentagrama reprezintă cele 5 planete vizibile.
În secolul al XV-lea acest semn a reapărut sub numele de Pentagrama lui Agrippa - Omul cosmic ideal. Foarte utilizată în activitatea talismanică, Steaua în cinci colţuri a constituit reprezentarea Microcosmosului. Omul în contact cu Macrocosmosul, acesta din urmă fiind simbolizat prin Steaua în şase colţuri.
Contactul între cele două Universuri avea ca punct de legătură planetele
Pentagrama, prin forţa energetică a cifrei 5, posedă magnetismul necesar pentru a declanşa forţa de atracţie în faţa căreia nici o fiinţă umană nu se poate ascunde. După Paracelsus, există cinci forţe, cinci entităţi (entia) care formează pentagrama, omului şi al cărei echilibru şi armonie au ca rezultantă sănătatea lui. Bineînţeles, prin contrast, dezechilibrul acestor forţe duce la boală şi suferinţă.
În lucrarea sa, „Armonia universală”, Kepler argumenta efectul pentagonului înstelat, al pentagramei. Acesta reprezenta semnul distinctiv al membrilor Ordinului iniţiatic secret, condus de Pitagora. Ei denumeau această pentagramă, penthalfa, care insemna „sănătate”.
Pentagrama și polaritatea Ying-Yang
Divinaţia pentagramei este foarte veche. În multe dintre documentele vechi, descoperim imaginea corpului omenesc cu braţele şi picioarele depărtate, căpătând astfel forma unui pentagon. Totul în univers şi în om se află polarizat în dimensiunea materială. Unicul se sprijină pe cele două forme de creaţie. Este vorba de energia activă şi cea pasivă, yin-ul şi yang-ul orientalilor, zeul şi zeiţa druizilor, fertilizatorul şi fecunda latinilor etc.
Pentagrama lui Agrippa
Iniţiatul începe operaţiunile de echilibrare studiind pentagrama lui Agrippa, în care se afla figurat, un om. Voinţa domină forţele duale. Pentagrama este polarizată pozitiv când este folosită cu vârful în sus şi negativ când este folosită cu vârful în jos. Pentagrama este tiparul prin care se accesează Creaţia acestui Univers. Mer-Ka-Na reprezintă Corpul Spiritului, în forma sa perfectă, aşa cum a fost creeat de către Sursă. Cu ajutorul acestuia, Spiritul explorează Creaţia în toate planurile, dimensiunile şi densităţile sale. Din acest motiv respectă tiparul pentagramei, dar nu se confundă cu ea.