Goujian, sabia care nu ruginește

Cu 50 de ani în urmă, a fost găsită, într-un mormânt din China, o sabie rară şi neobişnuită. În ciuda faptului că avea peste 2.000 de ani, sabia, cunoscută sub numele de sabia Goujian, nu era deloc ruginită. Lama care a provocat o rană atunci când un arheolog a vrut să vadă dacă mai taie, şi i-a testat tăişul cu degetul, nu pare afectată de trecerea timpului.

Pe lângă această calitate ciudată, arta făuririi ei a fost una care a devansat timpul pentru o sabie făcută cu 2.000 de ani în urmă. Considerată astăzi, în China, drept o comoară naţională, sabia Goujian este la fel de legată de istoria poporului chinez cum este legată Excalibur, sabia regelui Arthur, de istoria Angliei.

Descoperirea din Goujian

În 1965, arheologii chinezi au efectuat săpături în provincia Hubei, la doar 7 km de ruinele Jinan, capitala statului antic Chu, când au descoperit 50 de morminte cu o vechime de peste 2.000 de ani. În timpul săpăturilor au descoperit şi sabia Goujian, alături de alte sute de artefacte. Potrivit opiniei şefului echipei de arheologi, responsabilă pentru săpături, a fost descoperit într-un mormânt.

Aceasta era într-o cutie din lemn aproape etanşă, lângă un schelet. Echipa a fost uimită când sabia din bronz, cu teacă, perfect păstrată, a fost scoasă din cutie. Lama arăta ca nouă, în ciuda faptului că a fost îngropată în condiţii de umiditate extremă, timp de 2 milenii. Un test de laborator a arătat că lama poate tăia cu uşurinţă un teanc de 20 de coli de hârtie.

Săbiile Jian

Sabia din Goujian este una dintre cele mai cunoscute săbii Jian. Este o sabie dreaptă dublă, folosită în urmă cu 2.500 de ani în China. Săbiile Jian se numără printre cele mai vechi tipuri de sabie din China. Acestea sunt strâns asociate cu mitologia chineză. În folclorul chinez, se numeşte „doamna armelor”. Este considerată una dintre cele patru arme majore, împreună cu personalul, suliţa şi arcul.

Sabia Goujian

Relativ scurtă, în comparaţie cu piesele istorice similare, sabia Gouijan este o sabie din bronz cu o concentraţie ridicată de cupru, facând-o mai uşoară la mânuit, şi mai rezistentă la rupere. Marginile sunt realizate însă din fier, ceea ce le dă greutatea ideală, şi capabilitatea de a-şi menţine tăişul bine ascuţit. Mai există în componenţa ei cantităţi mici de fier, plumb şi sulf.

Analizele au scos la iveală o proporţie mare de cupru sulfurat şi sulfură, ceea ce îi conferă calitatea de a nu rugini. Caractere rombice negre acoperă ambele părţi ale lamei, iar „glazura” albastră și turcoazul sunt încastrate pe mâner. Mânerul săbiei este legat cu mătase, şi este compus din 11 cercuri concentrice. Sabia are o lungime de 55,7 cm, incluzând un mâner de 8,4 cm şi are o lamă de 4,6 cm, şi cântăreşte 875 de grame.

Descifrarea inscripţiei

Pe o parte a lamei, sunt vizibile două coloane de text cu 8 caractere, aproape de mâner. Acestea se pare că provin dintr-o scriptură antică chineză. Caracterele au o grafică complicată, fiind o variantă a limbii zhuan, care este dificil de citit. Analizele iniţiale au descifrat 6 dintre aceste 8 caractere, care se pot citi astfel: „Regele lui Yue a făcut această sabie pentru uz personal”. Celelalte două caractere se referă probabil, tot la numele regelui.

De la naşterea statului Chu, în anul 510 î.Hr. până la dispariţia lui în 334 d.Hr., nouă regi au domnit în Yue. Printre aceștia se numără şi Goujian, alături de Lu Cheng, Bu Shou şi Zhu Gou, printre alţii. Identitatea regelui care deţinea sabia a declanşat dezbateri între arheologi şi savanţi de limba chineză. După mai bine de 2 luni, experţii au căzut de acord că proprietarul săbiei a fost împăratul Goujian (496-465 î.Hr.). Se pare că sabia are în jur de 2.500 de ani.

Goujian a fost un împărat faimos în istoria Chinei, care a domnit în statul Yue între anii 771-776 î.Hr. O perioadă marcată de haos în timpul dinastiei Zhou, date care se regăsesc în „Analele primăverii şi ale toamnei”. Primăvara şi toamna la care se referă Analele, au rămas în istorie pentru numeroasele expediţii militare. Aceste conflicte au condus la perfecţionarea armelor până la punctul în care acestea erau incredibil de rezistente si de letale.

Meşterilor, le-au luat ani de zile pentru a pune la punct tehnica călirii metalului. Povestea lui Goujian şi a lui Fuchai, regele statului Wu, care se luptau pentru hegemonie, este renumită în întreaga Chină. Deşi armata lui Goujian a fost iniţial învinsă de Fuchai, Goujian şi-a condus supuşii spre victorie, 10 ani mai târziu.

Proprietăţi unice

Pe lângă valoarea sa istorică, mulţi savanţi s-au întrebat cum de această sabie nu a ruginit în mediul umed în care a stat mai bine de 2.000 de ani, şi cum a fost făcută decoraţiunea de pe tăişul ei. Sabia este astăzi, la fel de ascuţită ca atunci când a fost făcută. Cercetătorii au analizat porţiuni de bronz în speranţa că vor găsi o modalitate de a replica tehnologia utilizată la confecţionarea ei.

Au descoperit că sabia este rezistentă la oxidare ca rezultat al sulfurării suprafeţei acesteia. Aceasta, combinată cu o teacă etanşă, a permis ca sabia legendară să fie găsită într-o stare perfectă. Testele arată, de asemenea, că săbiile descoperite în regiunile Wu și Yue din China de Sud au fost confecţionate printr-o tehnologie de nivel înalt, încât a reuşit să încorporeze aliaje rezistente la rugină, în lamele lor, ajutându-le să devină, practic, nemuritoare.

În 1994, sabia din Goujian a fost împrumutată pentru a fi prezentată la o expoziţie de artefacte din Singapore. În timp ce angajatul împacheta sabia la încheierea expoziţiei, a lovit arma, provocându-i o fisură de 7 mm. Daunele au tensionat relaţiile cu China, şi nu a mai fost permisă scoaterea acesteia în afara ţării. Acum este expusă la Muzeul Provincial Hubei.