Ursitoarele și Avestiția

Deşi în prezent credinţele populare nu prea mai sunt luate în serios, în trecut situaţia era cu totul alta. Credinţele populare şi superstiţiile jucau un rol foarte important în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Avestiţia, între legendă şi adevăr

Despre drăcoaica Avestiţia se credea că le putea face rău copiilor nou născuţi şi femeilor gravide. În trecut, se credea, că fiecare duh sau demon rău avea specializarea sa şi domeniul său de activitate. Femeile însărcinate şi cele cu copii mici se temeau de Avestiţia. Se pare că aceasta era sluga Diavolului şi cea mai temută drăcoaică din mitologia populară românească.

Istoricul Irina Nemeti explică: „Pericolele care înconjoară momentul naşterii au fost personificate în mitologia românească de Avestiţia. Mai erau și Striga sau Samca, personaj din familia demonilor, duşmanii omului. Ca toate momentele de trecere din ciclul vieţii, naşterea este şi ea marcată de apariţia fiinţelor celeilalte lumi. În ziua de azi, se crede că ele de fapt, întruchipează bolile specifice mamei şi pruncului”.

Vrăjitoarea vampir, Avestiția

Numele Avestiţiei vine din slavă, în bulgară însemnând „vrăjitoare”, iar în sârbă fiind numele femeilor vampir. Istoricul menţionat anterior spune că „Ea are o specializare clară, aceea de a provoca toate bolile şi relele care ameninţă femeia gravidă, naşterea propriu-zisă, lăuzele şi copiii nou-născuţi. Avestiţia omoară copiii în pântecele mamei lor. Asta se întâmplă imediat după naştere sau chiar mai târziu. Avestiția fiind foarte periculoasă pentru copii până la împlinirea vârstei de 7 ani”.

Se spunea că puterea acestei drăcoaice era fară margini. Ea putea provoca boli respiratorii, epilepsie şi diverse deficienţe fizice şi psihice. Copiii care mureau în somn se credea că ar fi fost victimele Avestiţiei. Irina Nemeti o descrie pe drăcoaică în felul următor: Textele o descriu ca fiind înspăimântătoare la vedere, având părul lung până la pământ, mâini de fier, unghiile ca secerile, ochi de foc, scoţând foc pe gură.

Călătoare interdimensională

Pe lângă înfăţişările animalice variate pe care le ia, Avestiţia mai apare şi ca umbră, nălucă, ori femeie bătrână. Aceasta apare cu o mână moale şi un picior asemenea. Infirmitatea unor membre, în special a unui picior, indică o legătură certă cu lumea morţilor. Se pare că aceasta are şi puterea de a călători între lumi. Existau şi diverse metode de a se proteja de influenţa nefastă a Avestiţiei.

Avestiția

Cum se luptă împotriva Avestiției

Cele mai întâlnite erau amuletele cu Sfântul Mihail, Minunile Sfântului Sisoe şi lista finală de nume ale drăcoaicei. Amuletele respective erau purtate la gât de viitoarele mame. Se puneau în patul copilului sau erau scrise pe pereţi. Un aspect important îl constituie faptul că acestea trebuiau să fie scrise de oameni bătrâni.

Ursitoarele

Ursitoarele sunt nişte personaje foarte cunoscute din mitologia populară românească. Acestea sunt zânele care stabilesc destinul copiilor la naştere. Cu ani în urmă puterea acestora era luată în serios. Nu era voie ca mamele să rostească numele ursitoarelor şi nu aveau voie să le pândească pentru a afla cum au ursit. Cine îndrăznea să facă acest ultim lucru era pedepsit cu infirmitatea sau cu moartea.

Irina Nemeti le descrie în felul următor: Ursitoarele se leagă de toate aceste aspecte, sunt personaje cu caracter iniţiatic. Acestea ştiu, cunosc viitorul, stăpânesc timpul datorită acestei calităţi de a şti. Totodată din acest motiv ele sunt prezicătoare. Străjuind la graniţa dintre viaţă şi moarte, fiinţă şi nefiinţă, ele prezidează trecerea în lumea morţilor. În același timp, acestea cunosc şi venirea din neant printre oameni.

Ursitoarele, zânele destinului

Cele trei zâne surori sunt: Ursitoarea, cea mai în vârstă, care stabileşte viaţa. Soartea, cea mijlocie, care stabileşte întâmplările din viaţă. Și mai este și Moartea, cea mai mică, care stabileste momentul decesului.

Istoricul mai spune despre ursitoare: „Ursitoarele sunt zânele destinului. Hotărârea lor nu poate fi schimbată, exprimând caracterul imuabil al destinului uman şi cosmic. Basmele relatează numeroase încercări ale oamenilor de a se sustrage împlinirii acesteia. Toate încercările de acest fel dau greş. Nici măcar Dumnezeu nu încearcă să le schimbe hotărârea. Intervenţia unor sfinţi în acest sens, este de asemenea sortită eşecului”.

Ursitoarele

Frumoase cum nu s-a mai văzut

Ca înfăţişare, ursitoarele sunt nişte tinere zâne foarte frumoase, îmbrăcate cu rochii albe fine, cu aripi şi părul blond ca aurul. Ele intră în camera nou-născutului, se sfătuiesc şi îi stabilesc destinul. Ca pruncul să poată face faţă întâlnirii cu zânele ursitoare, acestuia i se dădea o lingură de unsoare de urs. Moaşa care a ajutat-o pe mamă să nască este cea care pregăteşte masa pentru zâne. Moașa le lasă acestora colaci, pâine, turtiţe, apă, ulei, faină, vin, ţuică, sare, lână, o oglindă şi bani.

Aceste ofrande sunt menite să le îmblânzească pe ursitoare în aşa fel încât ele să ursească de bine. Lătratul câinilor le poate speria, aşa că aceştia sunt duşi de obicei, la vecini. Nu în ultimul rând, ca zânele să poată intra în casă, li se lasă o uşă deschisă şi o candelă aprinsă.