beneficiile-meditatiei

• Beneficiile meditației

Ştirile legate de stres sunt tot mai negre. Oamenii de ştiinţă din toată lumea au ajuns la concluzia că este duşmanul numărul unu al sănătăţii, cauza celor mai grave boli. Poarta lui de intrare în organism este psihicul, pe care îl spulberă. Şi cum orice boală are un început sufletesc, ştiinţa medicală insistă tot mai mult pe lupta cu stresul şi cu aliaţii lui: oboseala, depresia, dezamăgirea, izo­larea.

Şi primul remediu recomandat de aceiaşi specialişti este refugiul în sine, în minte, în capacitatea ei de a ne stimula fantezia, pentru a accede într-un spaţiu de bucurie şi linişte. Aţi înţeles, este vorba de MEDITAŢIE, un termen demonetizat prin uzanţă, dar prea puţin înţeles. Pen­tru a-i pătrunde misterul, împărtăşesc cunoştinţele unui spe­cialist: dr. Ovidiu Barbu, psihoterapeut în Baden-Baden, Germania.

• Înainte de toate, ce este me­ditaţia? Există o definiţie?

Meditaţia este un mijloc de luptă cu stresul vieţii cotidiene, dar şi o formă de desăvârşire spirituală, o călătorie spre eul interior. Putem spune chiar că este o terapie menită să instaureze o stare de linişte şi de echilibru sufletesc şi trupesc, fără a recurge la medicamente. Pentru a înţelege binefacerile acestei practici, e suficient să ne întrerupem pentru o clipă activitatea, privind pur şi sim­plu în gol. Încet-încet, vom începe să visăm cu ochii deschisi.

• Cine a inventat meditaţia?

În India, dar şi în majori­tatea ţărilor asiatice, meditaţia este practicată de mii de ani, ca un demers către iluminarea spirituală. Yoga îşi are rădăci­nile în ea. Maestrul acestor practici a fost Maharishi Mahesh Yogi. Mantrele lui (cu­vinte fără sens, menite să fa­ciliteze relaxarea psihică) au reprezentat baza meditaţiei transcendentale, având numeroşi adepţi.

• Cum se explică popularitatea uriaşă a meditaţiei, „globalizarea” ei?

Cei care practică meditaţia susţin că au găsit modul suprem de a se ajuta singuri, de a-şi regăsi echi­librul interior. Apelând la capacităţile ei de concentrare, ajungem să ne cal­măm gândurile şi să ne regularizăm funcţiile organismului.

• E uşor să meditezi?

Alungarea gândurilor şi a obse­siilor stresante, care ne populează mintea ca nişte corbi prevestitori de rău, nu e chiar aşa de uşoară. Totuşi, respectând tehnicile recomandate de specialişti, meditaţia poate fi învăţată de oricine.

cum-sa-meditezi

• Ce efect are ea asupra organis­mului?

Din punct de vedere fizic, efectul este exprimat de cea de-a treia lege a ter­modinamicii: un sis­tem care se linişteşte, se ordonează. Dacă trupul, mintea şi su­fletul îşi găsesc odih­na înseamnă că se produc nişte procese de autovindecare şi de regenerare. Rela­xarea măsurabilă, din timpul meditaţiei, este de circa patru ori mai mare decât cea din timpul somnului profund. Frec­venţa respiraţiei şi a pulsului scad, tensiunea arterială şi metabolismul se armonizează, undele cerebrale se sincronizează si toate acestea creează o stare de trezie şi de claritate maximă.

• Şi această cufundare în noi înşine poate vindeca boli?

Studiile arată că la persoanele care practică meditaţia apar cu 87% mai puţine afecţiuni psihice. De pil­dă, stări de anxietate sau depresii, cu 87% mai puţine boli cardiace şi de circulaţie, cu 73% mai puţine afec­ţiuni ale căilor respiratorii (nas, gât şi plămâni) şi cu 55% mai puţine îm­bolnăviri de cancer decât în cazul persoanelor care nu meditează.

În afară de aceasta, 20 de minute de meditaţie, practicată de două ori pe zi, fac să dispară durerile de cap, hipertensiunea, problemele digestive şi dereglările de somn. Adeseori, într-un timp surprinzător de scurt. Chiar şi durerile de spate, bolile de metabolism şi ateroscleroza pot fi alinate. Meditaţia poate fi de un real folos şi în cazul dependenţei de dro­guri, medicamente, alcool şi nicotină, uşurând dezintoxicarea şi reducând pericolul unei recidive.

• Sună extraordinar, dar ce-ar trebui să facem, practic, pentru a trăi si noi această fericire? Cum se meditează?

— Indiferent dacă meditaţia este practicată în grup sau de către o sin­gură persoană, de­taliile sunt ace­leaşi. În jumătatea de oră care precede exerciţiile de me­ditaţie, e bine să nu beţi şi să nu mân­caţi. Căutaţi un loc liniştit în care să vă izolaţi. Vă puteţi culca pe spate, cu ochii închişi, dar la fel de bine puteţi rămâne aşezaţi pe un scaun sau un fotoliu con­fortabil, cu spa­tele drept şi pal­mele sprijinite pe genunchi, cu ochii deschişi.

efectul-meditatiei

În modul acesta este posibil să vă destindeţi, ră­mânând totodată alerţi şi vigilenţi (culcatul pe spa­te, cu ochii închişi, induce adesea sta­rea de somn şi practicanţii adorm). Obiectivul propus este de a evita acce­sul minţii la gândurile perturbatoare şi excitante. Meditaţia e mult ajutată de respiraţie. În clipa când auzim aerul intrând şi ieşind din plămâni în ace­laşi ritm, ne destindem.

• Trebuie să simţim trecerea curentului de aer prin nări

…apoi coborârea în plămâni, care trebuie umpluţi complet, apoi expul­zarea blândă a aerului. Concentrarea trebuie să fie fixată asupra diafrag­mei, care coboară, şi asupra pânte­cului, care se umflă. Mutaţi atenţia de la respiraţie către destinderea diferitelor părţi ale corpului. Rând pe rând, se destind cât mai bine posibil fruntea (să nu fie încreţită), dinţii (să nu fie strânşi), umerii, coatele, braţele, genunchii, coapsele şi picioarele (să fie rela­xate).

Dacă gândurile inoportune per­sistă, nu trebuie să cedăm. Trebuie doar să luăm act de apariţia lor şi să revenim la exerciţiile de relaxare. Foarte repede vom avea sentimentul că trupul dispare şi că „dormim” pe văzduh. La capătul meditaţiei, bateţi uşor din picioare şi scuturaţi-vă muş­chii, înainte de a vă ridica. Fără această precauţie, există riscul unor accidente provocate de scăderea ten­siunii arteriale.

• Meditaţia concurează credinţa si rugăciunea?

Nicidecum. Meditaţia nu e o religie şi nici o anume concepţie despre lume, ci o tehnică mentală hipereficientă, care ne ajută să pă­trundem în propria noastră fiinţă. Şi de acest lucru pot să profite şi creştinii, şi hinduşii, şi budiştii şi ateii.

• Relaxarea

Exerciţii ajutătoare
Sunt luate din yoga şi au darul de a facilita meditaţia. Calmează şi energizează.

anuloma

Anuloma Respiraţi doar prin nas, cu gu­ra închisă. Apăsaţi partea de sus a nărilor cu dege­tul mare şi arătător de la mâna dreaptă. Respiraţi din nou. După zece inspiraţii şi expiraţii, con­tinuaţi să respiraţi normal, vreme de două minute. Repetaţi exerciţiul de două ori.

• Pratyahara

Aşezaţi-vă într-un fo­toliu, relaxaţi-vă şi închideţi ochii. Încercaţi să vă imaginaţi cum se aude o albină care zboară împrejurul dvs.; cum se simte pielea unui prunc la atingere; ce gust are o gogoaşă cu dulceaţă de caise; cum arată sau arăta chipul bunicii? În final, încercaţi să vă treceţi în revistă toate simţurile – auzul, văzul, pipăitul, gustul, mirosul, după care concentraţi-vă pe felul în care respiraţi.

• Călătorie prin corp

Întindeţi-vă pe pat şi închideţi ochii. Relaxaţi-vă pleoapele, lăsaţi-vă maxilarul să atârne, astfel încât dinţii de sus să nu se mai întâlnească cu dinţii de jos. Călătoriţi mai departe prin corp, acordând atenţie fiecărei părţi a lui. Relaxaţi-vă umerii, braţele, spatele, încercând să simţiţi cum energia cea rea se scurge din el, în pământ. Procedaţi la fel cu şezutul, picioarele, terminând cu călcâiele.
Din toate se scurge în pământ oboseala, ca un curent. Dacă exersaţi vreme de 10-15 minute, veţi avea sentimentul că nu mai aveţi greutate. Este un exerciţiu excelent de recuperare, mai ales după un efort inte­lectual. Practicat după masă, vă mai dăruiţi putere pentru încă o zi de muncă.

• Nadi Shodana

Stimulează concentrarea, la fel de bine ca o ceaşcă de cafea. Yoghinii cred că el are puterea de a sincroniza emisferele cerebrale. Relaxaţi-vă, inspiraţi şi expiraţi pe nas, o dată, profund. Inspiraţi încă o dată, dar expiraţi doar prin nara stângă, blocând nara dreaptă cu degetul. Inspiraţi tot prin nara stângă, lăsând nara dreaptă blocată, apoi expiraţi prin nara dreaptă, blocând nara stângă cu degetul.
Repetaţi de câteva ori. Pentru a facilita exerciţiul, folosiţi degetele mare şi inelar, de la mâna dreaptă. Veţi obţine un efect mai puternic dacă închideţi ochii şi vă concentraţi pe cir­culaţia fluxului de aer, înăuntru şi în afară.

 

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *